Într-o mișcare care a stârnit controverse pe scena politică românească, coaliția PSD-PNL a anunțat miercuri, 21 februarie, intenția de a unifica alegerile europarlamentare cu cele locale în luna iunie. Acest plan readuce în discuție dileme legate de constituționalitate, având în vedere că o inițiativă similară a fost respinsă de Curtea Constituțională (CCR) în trecut, chiar la inițiativa celor două partide care acum susțin propunerea.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, rememorează precedentul din 2012 când o lege similară, promovată de Guvernul PDL-UDMR, a fost declarată neconstituțională urmare a contestației depuse de opoziția de atunci, PSD și PNL. „În 2012, Curtea a respins o tentativă de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare, la contestația exact a acestor două partide care acum propun unificarea”, explică Zegrean.

Deși PSD și PNL explorează diverse metode pentru a implementa această comasare, nu toate opțiunile permit contestarea directă la CCR de către partidele de opoziție. Zegrean subliniază că, dacă comasarea va fi adoptată prin Ordonanță de Urgență, doar Avocatul Poporului sau un cetățean afectat ar putea să conteste măsura la CCR, prin intermediul unei secții de contencios administrativ a unui Tribunal.

Fostul judecător atrage atenția asupra provocărilor pe care le aduce această comasare pentru administrația publică, în special în contextul în care aleșii locali actuali ar trebui să își continue mandatul până la sfârșitul lui septembrie, conform Codului Administrativ. Aceasta ar putea crea o „mare încurcătură” în funcționarea consiliilor locale, întrucât e improbabil ca aceeași persoane să fie realese.

Zegrean evidențiază că această situație ar putea duce la o perioadă în care aleșii locali, neconfirmându-se în urma alegerilor anticipate, ar putea fi reticenți în a-și îndeplini atribuțiile până la predarea efectivă a mandatelor, ceea ce ar afecta grav funcționarea administrației locale.

Referindu-se la precedentul din 2012, când intenția de comasare a alegerilor a fost motivată de economii bugetare și simplificarea procesului electoral, Zegrean remarcă schimbarea contextului. În prezent, argumentele guvernanților se axează pe limitarea ascensiunii extremismului în Parlamentul European, însă rămâne de văzut dacă această justificare va sta în picioare în fața CCR, mai ales având în vedere termenii strânși în care se dorește modificarea calendarului electoral.

Această propunere de comasare a alegerilor ridică semne de întrebare nu doar privind constituționalitatea sa, ci și impactul asupra exercitării dreptului de vot și organizarea eficientă a scrutinului, provocând un nou capitol de dezbatere în politica românească.