Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a exprimat vineri preocupări semnificative referitoare la posibilele consecințe ale confiscării activelor rusești de către guvernele occidentale, subliniind că un astfel de demers ar putea eroda încrederea în sistemul financiar internațional și ar afecta principiile de bază de protejare a activelor băncilor centrale. Comentariile guvernatorului vin în contextul în care, după intervenția militară a Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Statele Unite și aliații săi au impus sancțiuni asupra Băncii Centrale a Rusiei și Ministerului de Finanțe, înghețând active suverane rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Aceste măsuri au avut un impact direct asupra rezervelor Rusiei, cu o proporție semnificativă a activelor blocate în Europa, majoritatea prin intermediul Euroclear din Belgia. Recent, Uniunea Europeană a făcut un pas concret către folosirea profiturilor generate de aceste active înghețate pentru a susține reconstrucția Ucrainei post-conflict, o mișcare care a stârnit reacții dure din partea Moscovei, care a promis un răspuns ferm la ceea ce consideră a fi o acțiune de „furt” și „confiscare”.

În acest climat tensionat, Nabiullina a menționat că Banca Centrală a Rusiei va lua măsuri pentru a proteja interesele sale legitime, subliniind că confiscarea reprezintă o încălcare gravă a normelor internaționale care protejează rezervele băncilor centrale. În opinia sa, devierea de la aceste principii fundamentale ar putea slăbi sistemul financiar global și ar afecta poziția valutelor de rezervă la nivel mondial.

Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Banca Rusiei a decis să mențină rata dobânzii de referință la 16%, în urma unor presiuni inflaționiste ridicate, marcând o pauză după cinci majorări consecutive ale ratei dobânzii.