Recent, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României, a anunțat participarea țării noastre în calitate de membru la prima reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din statele care fac parte din grupul care solicită eliminarea dreptului de veto al țărilor UE în două domenii-cheie: politica externă și securitatea. Aurescu a subliniat că politica externă a Uniunii Europene necesită proceduri adaptate la noul context internațional pentru a consolida UE ca actor în politica externă, prin reacții mai rapide și, în consecință, mai eficiente în timpul crizelor. Aceasta a fost declarația prin care șeful diplomației de la București a aderat la demersul anunțat de cele nouă state pe 4 mai.
România s-a alăturat statelor membre ale Uniunii Europene care exprimă nemulțumirea față de modul în care deciziile privind politica externă și securitatea blocului comunitar sunt luate cu unanimitate de voturi. Această nemulțumire a condus la o cerere comună a unui grup format din nouă state membre, care solicită eliminarea dreptului de veto în domeniile-cheie ale politicii externe și securității UE. Printre aceste state se numără Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, iar România s-a alăturat grupului ulterior.
Prin trecerea la votul majoritar, statele membre susțin că vor exista mai multe beneficii pe termen lung. Aceasta ar permite Uniunii Europene să reacționeze mai rapid și mai eficient în fața crizelor și provocărilor internaționale tot mai mari, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina. De asemenea, se dorește consolidarea Uniunii Europene ca actor de politică externă și sporirea eficienței în elaborarea și implementarea politicilor externe și de securitate.
Unul dintre principalele argumente pentru trecerea la majoritatea calificată este evitarea blocării deciziilor de către anumite state membre. Ungaria, de exemplu, este menționată ca un exemplu de abuz al dreptului de veto în diferite situații sensibile, cum ar fi sancțiunile impuse Federației Ruse sau acordarea de ajutoare economice și militare Ucrainei. Prin eliminarea dreptului de veto, se urmărește crearea unui mecanism decizional mai fluid și coerent.
Totuși, există voci critice care subliniază necesitatea unei abordări prudente în ceea ce privește revizuirea tratatelor Uniunii Europene. Acești critici atrag atenția asupra riscului de a crea un precedent care ar putea extinde principiul majorității calificate și în alte domenii, ceea ce ar putea genera unele dileme și provocări în viitor.
În contextul acestei dezbateri, partidele politice din România sunt împărțite în ceea ce privește susținerea demersului de eliminare a dreptului de veto. Majoritatea partidelor, inclusiv unele din opoziție, susțin trecerea la votul majoritar, argumentând că acest lucru ar eficientiza procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene și ar asigura o mai bună reprezentativitate a intereselor statului român. Cu toate acestea, există și voci critice care susțin că hotărârea ar fi trebuit să fie însoțită de o consultare mai amplă a specialiștilor și a Parlamentului, pentru a asigura susținerea și claritatea deciziilor.
